Mic exemplu al unei mari culturi

Va povesteam cu vreo doua luni în urma despre dificultatile unor experti în educatie din vestul civilizat de a întelege ca Brancusi este român. I-auzi una deci, vorba poetului. Si-acum i-auzi doua. Se întâmpla acum trei sau patru ani. Vazusem filmul “Je vous trouve très beau”, mie mi-a placut, un filmulet delicat franco-român, dar nu cu actorii lor si caii nostri cum se faceau odata. Era cu Medeea Marinescu si Michel Blanc, filmat si în România si în Franta. La câtva timp dupa premiera, Thierry Ardisson, unul dintre cei mai în voga moderatori TV din Franta la ora aceea, i-a invitat pe cei doi actori în emisiunea lui Tout le monde en parle, împreuna cu alte personaje-vedeta ale zilei. Au vorbit vrute si nevrute, ca la orice emisiune unde se râde mult, se face si oleaca de bârfa si se vorbeste si fara perdea câteodata. La un moment dat fiecare din cei doi a fost întrebat cum îsi apreciaza partenerul. Medeea Marinescu a spus despre Michel Blanc ca în timpul filmarilor a fost o “rara avis“. Tacere lunga, zâmbete strâmbe ca si cum auzisera începutul unui banc si asteptau poanta. “Ça veut dire quoi, rara avis?”, întrebarea asta a fost pusa într-un (prea) târziu de însusi Ardisson. Saraca fata, ce sa faca si ea, a tradus... Imi este greu acum sa pun în cuvinte perplexitatea din ce în ce mai mare a celor de pe platou, si erau vreo zece, actori, scriitori, oameni politici. Si în româneste când spui “pasare rara”, foarte (foarte) multa lume stie ce se mai ascunde în spatele acestor doua banale cuvinte alaturate. Poate nu toti stiu cine a spus-o, când, despre cine si în ce împrejurari. Dar pasare rara înseamna ceva cu adevarat rar, nu o simpla curca sau gaina mai greu de gasit prin curte pentru ca s-a ascuns în cuibar. Din pacate ei doar asta au înteles. Uite-asa un gând frumos poate deveni ofensa uneori, din vina celui care asculta si nu stie cum. Si-mi aduc din nou aminte de Moisil care spunea : “Cultura generala este ce-ti ramâne dupa ce uiti tot ce-ai învatat“.