 |
| Se ia un pahar cu margele... |
 |
| ... si se pun în jur buruieni din mediul înconjurator. |
 |
| Pe urma se mai iau ciorapii de la o Doamna... |
 |
| ... se fac legaturi dupa cum se vede... |
 |
| ... si se vopsesc. |
Carmen va spune restul.
Deasupra norilor...
Acum o oră
Noa serbus. Frumoase fotografii aduse din Maramu.
RăspundețiȘtergereSă ai o noapte liniştită şi frumoasă.
Serbus! Acolo te simti mai inspirat!
Ștergerefrumoase "margelute" :)
RăspundețiȘtergereNu-s foarte usor de facut! Margelutele. Dupa aia ouale se fac singure!
Ștergerela inceput am crezut ca te pregatesti de voodoo...
RăspundețiȘtergeredar, acum vad, ce minunatie de oua au iesit...
Nu sunt ierburi de "vrajitor", niste buruieni acolo...
ȘtergereRemarcábil
RăspundețiȘtergereNici chiar asa! Are si autocritica o limita!
Ștergeresi eu m-am uitat la margele;))
RăspundețiȘtergeresi apoi m-am uitat si la dama dezbracata de ciorapi. HAC :D
Unde-ai vazut-o ca de-atunci o caut!
Ștergeredar totusi, as vrea sa vad cum iese un ou vapsit in ciorap alaturi de ramurica de brad. CU patrunjelul, iese frumos ( adica ai cumva o poza cu ou vopsit cu ramura de brad la final?
RăspundețiȘtergereCu brad n-am facut, nefiind. Iar acela nu-i patrunjel, sunt niste ierburi...
ȘtergereDane da' ce indemanatic esti!!
RăspundețiȘtergereFelicitari
Mai am de învatat! Am vazut acolo pe cineva care decupa modele cu forfecuta! Tot un barbat!
Ștergerenu numa' slana si drobul !!!...margelutele ??? :))
RăspundețiȘtergerefelicitari...eu nu le faceam asa frumoase!!! secretul sta in prima fotografie, nu ? ! :))
In prima, a doua si a patra mai exact. ;))
ȘtergereE prima oară când vopseşti ouăle aşa? Vorbeşti serios?
RăspundețiȘtergere:)
Când eram copil, asta era una din activităţile mele favorite. (Asta şi consumarea neautorizată a umpluturii pentru pască!Pentru care luam -mai mereu, chelfăneală.)
Aveam un adevărat ritual. Întâi, mergeam pe afară la "cules" frunze cât mai diferite ca model. Apoi, căutam ciorapi de mătase foarte subţiri. Dacă se întâmpla ca mama să nu aibă, ceream pe la vecine. Repet, ciorapi de mătase şi nu orice poliamidă, dah?
(Între timp, mama fierbea ouăle, ca să nu aibă vreo surpriză.)
Impreună cu tata sau cu vreun copil din gaşcă, treceam la operaţiunea de maximă fineţe, numită vârâtul oului în ciorap.
Ne prinsesem noi, copiii, că frunza şedea mai bine lipită de ou dacă o umezeam puţin. Aşa făcea priză. Apoi, vâram oul cu binişorul in ciorap, care ciorap trebuia să fie cât mai bine intins şi cât mai strâns legat.
Pe urmă le vopseam şi le lăsam putin să se zvânte, ca să le "dezbrăcăm" de ciorap şi să le lustruim cu ulei sau grăsime de porc.
:)
Asa-i, dar acuma de unde ciorapi de matase?
ȘtergereDe vopsit nu m-am ocupat eu, doar le-am uns cu slana. Cred ca poza-i facuta înainte de "lustru".