In ultima clipa, luni

Ca sa fie clar ca nu e vorba de martea muzicala. N-are nimic de-a face cu muzica. Mai degraba cu politica, si asta perversa. La asta ma gândesc, fiecare dintre noi are placerile si pasiunile lui, ciudate si, cum ziceam, perverse.

Asa si eu, idealul meu în viata e femeia cu mustata. Asa am crezut toata viata mea, pâna mai acum vreo doua zile. Nu m-am uitat la celebrul si magnificul concurs fiind foarte scârbit de mai multi ani (cred ca ultima data i-am vazut pe norvegienii aia, alte aratari!!), dar am aflat de la un mmaaare om din politica care s-a dus acolo în direct. Deci m-am lamurit, nu, multumesc, nu mai vreau. Când am vazut-o pe Madam Cârnat, ca de Herr Cârnat nici nu poate vorba din câte am înteles, mi-am schimbat orientarea, mai ales ca vad ca au arvunit-o altii ca sa vada lumea ca au vederi largi si sa se aleaga undeva, desi în capul lor bine tuns gândesc la fel de liberal ca socialistii francezi: "re-ati ai dreacu' de fatalai, nu va mai opreste nimeni zici? Ptiu aratare! Daca nu puteti face copii cum mama naibii de va înmultiti?".

Da' noi nu gândim asa, suntem europeni, îi iubim pe toti minoritarii si mergem la parade gay chiar daca nu suntem dar poate ne facem si ne da si noua cineva de pe-acolo în sfârsit niste SIDA, macar oleaca pe fund...