marți, 3 martie 2009

De pe malul Mediteranei

Ceva pentru aperitive, tot cu usturoi.

“TAPENADE” NEAGRA

300 g de mǎsline negre fǎrǎ sâmburi
60 g de capere
15 fileuri de anchois în ulei (sǎrate)
3 cǎţei de usturoi bǎtuţi bine
120 ml de ulei de mǎsline sau cât cuprinde
Puţin cimbru si piper, bineînţeles dupǎ gust

“TAPENADE” VERDE

200 g de mǎsline evident verzi, tot fǎrǎ sâmburi
60 g de capere
10 fileuri de anchois în ulei (sǎrate)
1 cǎţel de usturoi sfǎrâmat
100 ml de ulei de mǎsline, sau la fel, cât cuprinde
10 frunze de busuioc verde, piper şi puţinǎ zeamǎ de lǎmâie, bineînţeles tot dupǎ gust

Nu fac parte din categoria “intrǎrilor” ieftine, dar preţul este totuşi acceptabil si sunt gata în cinci minute. La tapenada neagrǎ sunt foarte bune mǎslinele “à la grecque“, acelea puţin zbârcite, au un gust amǎrui care se “mǎritǎ“ excelent cu restul. Dupǎ unele reţete la tapenada verde se mai pot adǎuga 30 g de seminţe de pin.

Si acum, ce facem cu toate astea ? Se “pregǎtesc” la fel amândouǎ.

Reţeta originalǎ interzice mixerul, totul se taie foarte mǎrunt şi se amestecǎ bine adǎugând puţin câte puţin uleiul, ca pentru o maionezǎ. Dar hai sǎ zicem cǎ ne grǎbim cǎ acuşi vin oamenii ǎia şi n-ai ce sǎ le pui pe masǎ la o votcǎ, sǎ tragi un pic de timp cât sǎ gǎteşti ceva mai ca lumea.

Atunci pui totul în mixer, mai puţin uleiul pe care-l adaugi pe parcurs. Fileurile de anchois se pun şi ele cu uleiul în care au zǎcut în cutie sau borcǎnel, este tot de mǎsline şi e bine pǎtruns de arome. Incepi sǎ mixezi uşurel, în reprize scurte, ca sǎ nu se facǎ totul ca o pastǎ. Textura finalǎ trebuie sǎ fie granuloasǎ, ca sǎ poti simţi în gurǎ savoarea şi aroma de la fiecare ingredient în parte.

Se mǎnâncǎ la aperitiv cu felii de baghetǎ integralǎ prǎjite pe care le freci uşor înainte cu un cǎţel de usturoi tǎiat în douǎ sau în cinci, dacǎ-i mai mare.

Dacǎ oamenii ǎia te anunţǎ în ultima clipǎ cǎ nu mai vin, pui totul într-un borcan şi acoperi cu un strat subţire de ulei de mǎsline. Poate sǎ stea aşa chiar şi o lunǎ în frigider, pânǎ la urmǎ vin ei. Daca afli cǎ nu mai vin deloc, începi sǎ o guşti solo plimbându-te prin casǎ, cu votca aferentǎ alǎturi, numai sǎ ai grijǎ sǎ pui din nou ulei deasupra dupǎ ce te saturi, cǎ doar n-o sǎ mǎnânci un borcan întreg de unul (una) singur(ǎ).

CAVIAR DE CASA

Asta e bun dacǎ faci o petrecere la serviciu şi vrei sǎ le dai colegilor ceva deosebit. Reţeta este foarte simplǎ dar trebuie sǎ ai vederea excelentǎ şi multǎ rǎbdare. Cumperi vreo 10 kg de hamsii şi le scoţi ochii. Asta-i tot. Nu mai trebuie sǎ adaugi sare cǎ sunt deja sǎrate de le-au sǎrit ochii din cap. Dacǎ ai şi mai multǎ rǎbdare, ştergi uşurel cu ceva pelicula aia neagrǎ de pe ochişori, da’ cu foarte mare grijǎ sǎ nu se spargǎ. Iese caviar alb, care-i şi mai cǎutat.

Un comentariu:

  1. :))Dane,
    Cum spuneam. Tu scrie minunatia aia de carte si eu o fac e-book ca invat acum cum se face. Sari peste cum-cumfonie, te rog frumos, ca te stiu exigent!

    RăspundețiȘtergere

Scrieti baieti, numai scrieti!