“Abstractiuni” si din nou cifrele, Pitagora si muzica

Pitagora a descoperit ca exista o legatura între lungimea unei corzi si sunetul pe care aceasta îl emite. Daca avem patru corzi, prima având o anumita lungime, a doua fiind trei sferturi din prima, a treia doua treimi din a doua si în fine ultima, jumatate din a treia, sunetele emise si distantele dintre ele corespund la: prima este Do, a doua este Fa (cuarta), a treia Sol (cvinta) si ultima este Do celalalt, la octava. Frecventele pitagoreice ale notei Do sunt (presupunând ca asociem primei note Do cifra 1): 1, 2, 4, 8, 16 etc., adica puterile lui 2. Si astfel sunetul se leaga de matematica...

Tot el a afirmat ca distantele dintre Soare, Luna si stelele fixe (de fapt planetele) se afla în aceleasi proportii care exista si între sunete. Simplificând mult, spun doar ca orbitele lor dau urmatoarea succesiune a razelor circumferintelor: 1, 3, 9, 27, 81, 243, 729, adica …puterile lui 3. Si culmea !, astazi se pare ca ceea ce spune el nu este departe de adevar. Este sunetul legat si de Cosmos? Se pare ca da, de fapt aveam noi o banuiala mai demult...

Daca tinem seama si de lungimea de unda a sufletului fiecaruia, lucrurile scapa de sub control, pentru ca sufletul nu este legat de matematica la toata lumea. De asta muzica ne duce uneori departe, printre stele. Cu conditia ca sufletul, care este si el o coarda, sa vibreze, pentru ca din pacate la unii zbârnâie.