Repetitii pentru diverse evenimente

A propos de pixelul din PCR-ul lui Costel. Când eram la liceu ma luase la ochi un frizer, era o frizerie la Victoria, unde era cinemaul, ca aveam par mult, negru si îi placea lui ceafa mea, din punct de vedere profesional. M-a tuns gratis vreo trei luni, de doua ori pe saptamâna, facea repetitii pentru un concurs de-al lor. Imi facea carari în toate directiile si ma usca cu phoenul. In clasa ma duceam sa deschid geamul fara sa ma trimita nimeni si ma mai uitam în sticla sa vad daca nu mi s-a deranjat vreun fir de par din cap. Pâna mi-a spus într-o zi D-na Tiba de Biologie: "Las’ ca esti bine, poti sa iesi la tabla". Polenizarea… Gâzute, albinute, insecte, flori, primavara, ma rog, m-am scos pâna la urma, am desenat o floare pe tabla, s-o mirosi nu alta.

In duminica decisiva afara ploua marunt, eu eram obosit ca-mi petrecusem sâmbata în cimitir la Eternitatea desenând monumente cu Laura, asa ca am zis "pas", tuns sunt, nu mai pot eu de concursul lui, pe scurt nu m-am mai dus. "Meseria, bratara de aur" se chema, era concurs national. "Noi doi" ajunseseram la faza pe judet... Dupa asta ocoleam frizeria Victoria, m-am tuns numai în Tatarasi, la noi în cartier.

O mai spun pe asta si gata : cea mai tare faza cu D-na Tiba tot Zum a facut-o. Ne preda Anatomia de data asta (sa fi fost deja într-a XII-a ?). "Avram poftim la tabla si vorbeste despre structura inimii". Si unde nu-mi deseneaza Zumache pe tabla cu creta colorata o inima ezact ca alea cioplite cu briceagul pe bancile din Copou…, sageata mai lipsea. Si dupa aia mai face si o cruce înauntru ca sa explice cum vine problema cu cele patru camarute : alea de sus, auricule si cele de jos… A fost singura data când am vazut-o pe D-na Tiba râzând în hohote, noi eram deja cazuti printre banci. "Tu n-ai mai vazut niciodata o inima, Avram?". "Ba da, tovarasa profesoara, dar toate-s asa. Am si pe banca una desenata...". "Treci la loc", nici nota nu i-a pus, desi Zum stiuse perfect, nu prea le avea însa cu desenul…