Imi amintesc o poveste scurtă cu profesorul Călugăriţa. Se spune că tutunul (şi chiar alcoolul) în doze rezonabile au efecte benefice asupra intelectului. Stimulează memoria, creativitatea, capacitatea de concentrare... Există mari spirite de-a lungul vremii care dovedesc acest lucru şi într-un fel sau altul trăim de pe urma lor. Sunt unii care spun şi invers, dar cine stă să-i asculte? Ei bine, eu vin şi afirm că mai contează şi unde fumezi. Pentru că pe vremea aceea, la fel ca şi acum, profesorii şi elevii fumau. Atunci însă se fuma în liceu: profesorii pe culoare şi în cancelarie iar noi în veceuri. Azi se fumează afară, în curte, profesorii şi elevii laolaltă. In veceuri se fac alte chestii. Intrebare, când se făcea şcoală mai bine?
Cât am fost noi elevi la Negruzzi, Sandu Călugăriţa era director adjunct şi trebuia să aibă grijă, mai abitir ca ceilalţi profesori, de disciplină. Fumător înrăit de Carpaţi fără, îşi luase singur sarcina de a ne descoperi şi pedepsi pe noi, cei care fumam. Şi cum nu era greu de ghicit unde ne ascundeam, venea din când în când în recreaţii să “ne prindă”: “Ce naiba măi băieţi, după ce că fumaţi, o mai faceţi şi în infecţia asta. Ieşiţi afară şi fumaţi în spatele sălii de sport. Acolo nu vă vede şi nu vă caută nimeni, vă promit eu”.
Preocupări...
Acum o oră
Pe asta n-o stiam, dar uite ce-am patit eu. 2 elevi, nu-ti spun care, au scos capacul unei prize din WC-ul pomenit. Unul tinea cu o mina un fir si cu cealalta mina celui de al doilea. Ultimul, cind am intrat eu in WC:
RăspundețiȘtergere- Ce faci Costele!
Si imi intinde prietenos mina. Pe jos fiind o mica balta de "pipi", ma curentat zdravan. Bine inteles si pe ei!
Ceva asemanator am patit eu în laboratorul de fizica. Eram la « electricitate » si D-na B. facea niste experiente. Toate mesele erau legate în serie cu cabluri scurte de la o masa bagate în priza la masa urmatoare. Eu cu Raducu eram în fundul salii si ne distram scotând mereu din priza legatura la masa noastra. Intrerupeam circuitul si D-na nu mai avea curent la aparatele ei. Nu-i iesea nicio experienta. O data, de doua ori, pâna la urma a înteles cam care era problema si venea încet spre noi. « Sase, vine ! » a mai apucat sa spuna R. care avea stecherul în mâna, dupa care mi l-a pasat mie pe sub masa, iar eu l-am luat si l-am strâns în pumn ca prostu’. Urmarea e usor de ghicit ! Zguduiala mare !
RăspundețiȘtergere