Undeva, departe...
Acum 10 ore
joi, 18 octombrie 2012
Weekend
Andreea ne-a dat telefon vinerea trecuta seara din gara din Paris: “Peste o ora jumate ajung acasa, sunt în tren, iupiiii!”. De data asta TGV-ul n-a întârziat. Ne-a facut o surpriza, frumoasa surpriza. Nana avea o sedinta la spital, eu îmi pusesem un pahar de Pastis din care bausem un pic. Mi-am asumat riscul, m-am urcat în masina si m-am dus la gara. Nu m-a mirosit nimeni. La întoarcere a condus ea. Noroc ca acasa aveam bere Pelforth neagra de care-i place (pentru ca-mi place si mie!). Mi-am terminat Pastisul cu ea, pe la 12 noaptea a aparut si Nana si au stat de vorba pâna târziu. A doua zi s-a sculat la prânz, a mâncat niste creier pane, a fumat o tigara si seara a plecat cu prietenii la un gratar. A fost soare si frumos. Duminica la prânz am facut si eu unul iar seara a plecat.
Luni a plouat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cred ca la tine a inceput ploaia de duminica.
RăspundețiȘtergereSpre seara...
ȘtergereSpre seara, bineinteles.
RăspundețiȘtergereLa mine ploua de ieri, Mara mea m-a anuntat ca eu nu mai sunt prietena ei, ci mamanu. Si nici fata mea nu mai este, ci tot a lui mamanu.
Ti-am spus, sau am spus-o tuturor, primii 25 de ani sunt mai grei. Câti mai ai? 22? Trec ca gândul!
ȘtergereSi-o sa-mi spui, pe la 50 de ani, "Câta dreptate aveai! Si câte lucruri le-as fi facut altfel!"
Eu îți dau dreptate de acum, e greu, tare greu. Și pedeapsa asta pe care o suport este că am lipsit câteva zile de lângă ea.
RăspundețiȘtergereAsta-i o mica amagire... Copiii sunt ca parintii lor. Nu-i pedeapsa si nu-i pentru cele trei zile. Dumnezeu vede si asteapta sa-i vina rândul. I-a venit sau daca vrei, ti-a venit tie. :))
ȘtergereTu cum erai? Eu cum eram?
Important e sa creasca mare, sa faca ce vrea si s-o faca bine! I-o doresc si v-o doresc!
Ploaia nu a vrut să strice grătarele ;)
RăspundețiȘtergereAm facut gratare si cu umbrela! Arta cere sacrificii!
Ștergereparca am citit un jurnal de front :))
RăspundețiȘtergerenu prea beau bere dar berea neagra imi place,Leffe e slabiciunea mea dar o sa caut si o sa incerc si ce iti place tie...sunt curioasa :)
Nu, jurnalul de front a fost acum câteva saptamâni, când am ajuns la Bucuresti.
ȘtergereCând vorbesc despre Andreea nu prea mai am loc de floricele. Si cuvintele sunt mai putine.
Gratare cu umbrela :))
RăspundețiȘtergereNu m-as fi chinuit....
Imi place gratarul dar sa-l faca altcineva :) :)))
Daca ar fi ca în reclamele de la TV, curat, fara fum, gazdoiul îmbracat cu camasa alba, parfumat, ce bine-ar fi!
ȘtergereÎmi place tare mult ceea ce citesc dincolo de cuvinte, atunci când vorbeşti de fiica ta. :)
RăspundețiȘtergereAsa-s tatii, mai sensibili. Si iresponsabili, asa cum spuneam în chiar al doilea articol publicat pe blog, în ianuarie 2009!
ȘtergereDap. Mă faci să-mi fie dor de tatăl meu. Şi ai dreptate, el e cel mai bun model masculin pentru o fată. Din nefericire, de multe ori e prea bun. Iar viaţa nu ţine deloc cont de modelele pe care le-am avut şi ne confruntă cu tot felul de ticăloşi. Nici măcar nu ne dăm seama de ticăloşia lor, decât atunci când e prea târziu şi când situaţia a devenit îndeajuns de complicată pentru a mai fi tranşată cu uşurinţă.
ȘtergereEsti a doua Doamna careia îi inspir astfel de amintiri, pe care o fac sa se gândeasca la tatal ei! Sunt magulit! :))) Aici glumesc, evident si îmi cer scuze daca gluma nu pica bine...
ȘtergereRelatia mame / baieti nu este aceeasi si stiu ce spun, de fapt spuneam si atunci...
Am recitit textul pe care initial l-am scris în franceza pentru amicii, colegii de aici. Nicio reactie din partea lor, atunci m-am mirat, acum nu pot spune ca înteleg, dar îmi explic...
Deci e un fel de "cum o da Dumnezeu, eu mi-am facut datoria, mai departe nu e treaba mea...".
:))
ȘtergereAtitudinea pe care o ai faţă de fiica ta, îmi aminteşte de atitudinea pe care o avea tatăl meu faţă de mine. Şi e de bine, fiindcă tatăl meu a fost un om minunat şi un părinte de kinogramă.
Pe de altă parte, nu neg că ai fost precoce, dar ca să-mi aminteşti de tata - în sensul în care ai insinuat - ar fi trebuit să fii ceva mai "copt". M-am născut atunci când tatăl meu avea 34 ani, deci dacă n-ai fo' 80, atunci nu te mai da lovit.
:))
Eu aveam 33 când s-a nascut Andreea.
ȘtergereDac-as avea 80 n-ar mai fi nimic, dar n-am decât... mult mai putin!
Vezi? Asta explică de ce atitudinea ta mi-aminteşte de a tatălui meu.
ȘtergereProbabil că un bărbat devine un tată meseriaş după vârsta de 30 ani. E doar o părere, dar uite că experienţele noastre (a mea, ca fiică şi a ta, ca părinte) o adeveresc.
Ştiu că ai mai puţin cu fo' 20 ani. D'aia mi-am permis să discut cu asemenea familiaritate. Pen'că nu eşti chiar atât de "mare" faţă de mine. Doar la înălţime, cred. Că eu am 1,65 m (fără tocuri.)
:)))))))
Glumesc.
Am mai spus că, după părerea mea, ai spiritul tânăr. Aspect care se vede în conversaţie, în pofida datelor din buletin.
frumos..
RăspundețiȘtergeresi eu ieri am fost anuntata de nora mea..la modul...
"Luca, ce are mami in burtica ?!"
"Babyyyyyy!!!"
eu n-am avut nimic de baut in casa, dar o sa-mi fac o lista ptr diferite vesti si situatii si sa mi le pun in camara/frigider...ma ajuti ?!!
:)))
Pai sa începem cu palinca, e tare si are efect rapid...
ȘtergereEu pot să confim că-i musai să ai aşa ceva. Efectele-s garantate.
Ștergere:)
Trebuie sa gasesti un ardelean pe-acolo, imposibil sa nu aiba un alambic!
Ștergerehe..ie grele...pana caut ardeleanu' cu alambicu'...
RăspundețiȘtergerealtceva !!!?
ar trebui sa spun ca eu ma imbat si daca miros spirt medicinal..ma ia cu somn si dorm doojdeore nonstop..asa ca la mine efectele rapide sunt din orice... :)
Incearca niste odicolon, Chanel 5...
Ștergere