Este minunat sa poţi alege când ştii cǎ ai voie sǎ faci orice. Atunci ai câştigat. Când ai luptat cu tine şi ţi-ai pus în mişcare discernǎmântul. Când ai lǎsat deoparte ceva la fel de frumos, de accesibil, de atrǎgǎtor sau de bun, dacǎ nu chiar mai bun. Dar care, dupǎ niste canoane ale tale (nu neaparat corecte la modul absolut, dar ale tale), nu este conform lǎuntrului tǎu. Sau care ar face pe cineva sǎ sufere, în ciuda binelui de moment. Nu sǎ alegi pentru ca eşti obligat, pentru cǎ de fapt n-ai de ales, pentru cǎ celelalte nu existǎ sau îţi sunt interzise de alţii şi astfel ţie nu ţi se lasǎ nici o opţiune.
Tot cauti, dan? :)
RăspundețiȘtergereL-am gasit în aceeasi zi spre seara, ti-am si spus într-un comentariu, dar cum reactiile spontane e cele mai sincere, am lasat-o cum a cazut.
RăspundețiȘtergereAm recitit comentariul, scuzele mele...
RăspundețiȘtergereDe atunci ma gandesc la Scrisoriile lui Liceeanu, dar am numai Noica in cap :)
De fapt, ce-am scris eu "fara titlu" despre "ce frumos este sa poti alege", având la baza un text mai vechi, a plecat de la dreptul meu de a alege cartile pe care vreau sa le citesc si al câinelui tau de a-si alege partenera. Si ajungem iar la Scrisoarea a XV-a a lui "Liceanu", cum spune un "amic" de-al meu care uraste tot ce nu întelege. Cam multe ghilimele, e drept, dar astea-s vremile...
RăspundețiȘtergereO idee (nu e a mea) de titlu:
RăspundețiȘtergereMincatorul Temporal de Mici!
@Costel: De ce nu "Mâncatorul atemporal de mici"? Daca esti de acord o pun asa.
RăspundețiȘtergereSpune-i merci Roscatei pentru idee. Ai facut mujdei aseara?
RăspundețiȘtergereChiar daca eu am spus intai -Macatorul Temporal de Mici-/acum gandesc ca s-ar potrivi mai bine Mancaciosul...
RăspundețiȘtergereFie cum zici matale... Scrii si tu ceva la Leapsa lui Costel?
RăspundețiȘtergere