duminică, 14 octombrie 2012

"De ce să mori tu?"

Nu, nu este un refren de manea a Copilului Minunat si nici varianta literara a celebrului dicton care spune de fapt ca toti trebuie sa fim si putin egoisti : "Decât sa moara mama, mai bine sa moara ma-ta !".

Este o poezie foarte cunoscuta care începe asa :

"Tu nu ești frumoasa, Marta, însa capul tau cel blond
Când se lasa cu dulceata peste pieptu-ti ce suspina,
Tu îmi pari a fi un înger ce se plânge pe-o ruina.
Ori o luna gânditoare pe un nour vagabond. "

Eu n-am învatat decât prima strofa, pentru ce aveam nevoie era suficient. Restul poemului este si mai deprimant. Având în vedere frumusetea proverbiala a româncelor n-am spus-o decât de vreo doua ori, nu ca ar fi fost cazul ci mai mult pentru încurajare. E adevarat ca modificam putin originalul, adica spuneam "peste pieptu-mi" în loc de "pieptu-ti", mi se parea mai romantic si mai conform cu realitatea. Dar intensitatea momentului sau necunoasterea exacta a textului a facut ca de fiecare data nimeni sa nu-si dea seama ca am schimbat un biet pronume, asa ca treceam cu întelepciune peste un detaliu putin important. Iar cu toate ca totul se petrecea verbal în mijlocul naturii marete si ghilimelele nu se mai auzeau, n-am fost totusi acuzat de plagiat. La "ruina" n-am umblat niciodata, pe vremea aceea fiind înca departe de starea respectiva.

Am facut aceasta emotionanta întoarcere în trecut fara pic de nostalgie acum câteva saptamâni, în timpul spectacolului "Dineu cu prosti". Unul dintre personaje spunea : "Ce-i aia ma, dineu cu prosti ? De petrecere cu urâte mai stiu, dar dineu cu prosti…".

Acuma, eu am auzit ca o petrecere cu urâte poate fi chiar agreabila, dar continui sa ma mir si astazi ca un autor francez scrie un text despre un dineu cu prosti în care evoca pe deasupra si o petrecere cu urâte.

Altfel, spectacolul a fost savuros, fiind jucat de actori români.

14 comentarii:

  1. nu ma indoiesc,ai fost un cuceritor si sunt sigura ca in felul tau original,ai si ramas :))
    vai de bietele capsoare blonde :))

    piesa e de exceptie,Malaiele e...perfect :)
    cred ca ti-am spus ca amm fost la premiera si atunci pe scena era Serban Ionescu...nu-ti mai spun cate minute au fost aplaudati la sfarsitul spectacolului...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Imi pare rau ca nu era Serban Ionescu, nu ca nu mi-ar fi placut Caramitru. Adevarat, tu mi-ai spus ca e o piesa de vazut, am vazut-o. La Palatul Copiilor, tineretului, ma rog, pe 20 septembrie eram acolo!

      Tragând linia, am fost un prost, ceea ce Mister Carlin spune în postul precedent. Se putea si mai bine!

      Ștergere
    2. parca preferai nebunul :))
      si de ce te grabesti sa tragi linia? :)

      Ștergere
    3. Pai, de foarte multe ori ai vrea sa fii ce nu esti.
      Cariera mea e în spate, am trecut totusi de jumatatea vietii…

      Ștergere
  2. nu schimbai doar pronumele..ci si prenumele...
    am totusi o nelamurire..cand le recitai poezia ?!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. … e adevarat, dar doar ca sa am ocazia sa repet versurile, sa nu le uit. Nu spuneam de doua ori strofa la aceeasi persoana. Daca nu primeam o palma treceam la :

      "Ce e amorul ? E un lung
      Prilej pentru durere
      Caci mii de lacrimi nu-i ajung
      Si tot mai multe cere. "

      Si aici îmi permiteam sa înlocuiesc "amorul" cu "iubirea", ca sa nu înteleaga altceva. Impactul era chiar mai mare.

      Sunt posibile mai multe raspunsuri :
      - seara
      - ziua la cursuri
      - în loc de
      - când erau emotionate
      - … sau putin complexate
      - etc

      Ștergere
  3. Asta-mi aminteşte de bancul acela cu doamna cea frumoasă şi Einstein.
    :)
    Cât despre replica din piesă şi remarca: "tragând linia, am fost un prost...", dă-mi voie să spun că am convingerea că eu sunt atât de urâtă pe cât eşti tu de prost.
    :)))))))))
    (acum, ai grijă ce mai zici!)

    RăspundețiȘtergere
  4. :))
    "nu semnez nimic! Otilia nu e fata mea."

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. M-ai bagat în ceata! Sa fie oare Calinescu, mosneagul ramolit (si totusi nu!) si pe moarte? Chiar sunt curios!
      Mi-am adus iar aminte de Dinica!

      Initial m-am dus cu gândul la coana Leana!

      Ștergere

Scrieti baieti, numai scrieti!