Reflexii în oglinda timpului

Ma abat putin de la regula, azi nu vor fi poze. Doar un schimb de mesaje cu un coleg de liceu (ca tot am vorbit despre asta), de ziua lui. L-am felicitat si...

Draga Dan si Nana,
Va multumesc pentru urari! Gandurile bune si realizarile frumoase sa se adune si la casa voastra! Sa va bucurati de implinirea fetei si sa te vad Dane ca duci vreo doua perechi de carucioare cu ... neamuri de "vaideni" mici! ... Macar cu asta sa ne iluzionam ca nu ne-om pierde chiar de tot neamul romanesc de buna calitate... (Mitu are doi nepoti în Londra, Gicu are tot vreo doi prin SUA, si multi altii... Ai mei sunt cuplati cu niste nemti si nu mai am speranta sa mai aud vreun nepot vorbind romaneste... Nu stiu ce m-a apucat acu' ... nationalismul fara rost...)
Speram sa ne vedem in anii care vin si sa ne mai povestim (a cata oara?) "vitejiile" din tinerete!
Cu drag, Nicu

...dupa care...

Draga Nicule,

Se pare ca neamul, mai degraba numele Vaidenilor se va stinge pentru ca eu am fata iar varu-meu nu are copii. Cu neamul mai vedem, Andreea vad ca nu are gânduri pentru viitorul apropiat, este cuplata pe meserie (pe vremurile astea trebuie sa fie cât mai bine înfipta undeva), iar în timpul liber pe distractie. Oricum, ma mângâi cu gândul ca daca se va stinge, se va stinge cu cel mai valoros exemplar, ma stii ca am fost modest întotdeauna.

Cum de au baietii aia nepoti asa mari ca sunt déjà si plecati de-acasa? Inseamna ca i-a facut Leana "de fata mare" si noi n-am stiut nimic! Omul nostru tace si face...

Cu vorbitul româneste nici eu nu stiu cum o sa fie, doar daca-i luam la noi la pensie, adica în România, ca doar n-o sa ramân pe-aici! Si-asa ne vedem de 4-5 ori pe an si nu ne despart decât vreo doua ore de tren sau masina. Nana o vede mai des ca se duce mereu la Paris cu treaba. Ca-i Paris sau Bucuresti, nu mai conteaza. Acusi o sa ne teleportam..., cu tehnica asta...

Ne-apucara nostalgiile...

Sunt obosit si n-am chef de treaba. Asta noapte a nins zdravan (10 cm!!) si astia-s paralizati total. Masini de-a curmezisul, claxoane, busituri, nervi... Asa ca am venit pe jos la "munca", a doua oara în 12 ani! Prima data am ramas fara baterie, am umflat o minge cu un compresor de la bricheta masinii si l-am uitat ca un tâmpit autentic o noapte conectat... Se mai întâmpla!

Am ajuns deci la birou rupt! Macar mai vad si eu zapada...

Hai la o cafea! Nu mai stiu, o bei tot cu zahar? Imi aduc aminte de o poezie de-a lui Sorescu: "Am vazut lumina pe Pamânt / Si m-am nascut si eu sa vad ce mai faceti / Sanatosi, voinici? / Cum o mai duceti cu fericirea? / ........ Iar fata aceea, iata / Se uita la mine cu sufletul... / Nu draga, nu te deranja sa ma iubesti / O cafea neagra as bea din mâna ta / Imi place ca tu stii s-o faci / Amara... "

M-am prostit di tăt! V-am pupat!

Mark Knopfler - Secondary Waltz

Regulile pe care eu nu le-am respectat azi sunt la Sorin.