Teoria conspiratiei

Is There Anybody UP There


Din când în când Nana ma mai tulbura cu câte-o cugetare. Trebuie sa va spun ca i-a placut foarte mult cum a jucat Montand în ”I de la Icar” (au trecut vreo 30 de ani) si de atunci are o banuiala. Iar de fiecare data când îmi pune vreo întrebare despre o problema globala a omenirii ma trece ceva asa, ca un junghi prin cap, mai ales când vrea sa stie ce gândesc si eu. Noroc ca eu muncesc, nu gândesc si deci nu ma tine prea mult. Dar ideea ramâne înfipta acolo, cred ca în creier. Si ma framânta un timp, chiar daca nu arat.

De exemplu de ce adica daca începe unul sa faca o prostie, le tine lant si pâna nu se face de tot maro nu se lasa. Sau când încep sa se întâmple niste întâmplari, tot asa, se întâmpla peste tot si nu se mai opresc. Ea zice ca e altcineva care decide, eu, sigur deformat de o viata închinata statisticii, îi spun ca este o manifestare a legii numerelor mari sau, ca sa fie mai clar, ca viata cu toate evenimentele astea (aleatoare) care ne mira, la urma urmei (la limita adica) este (tinde catre o repartitie) normala, aici putându-se încadra cu usurinta tot ceea ce vulgul numeste coincidente.

Exista deci niste ipoteze statistice care ne preocupa. In zilele care urmeaza as vrea sa vad care este intervalul lor de încredere.