... pe care mi-am adus-o aminte citind un text si care se potriveste ca o manusa acum si aici.
Sa tot fie vreo 15 ani. Mânat de interese pur profesionale ma aflam în cabinetul lui Nea' Vasile, director al unui mare liceu bucurestean de la coada lupoaicei si fost coleg la institutul la care încerca(sera)m amândoi sa facem matematica si informatica mai comestibile. Se întâmpla pe la sfârsitul verii. Beam cafea, fumam tigari si bârfeam. "Dom' Vaideanu, mai stai putin, uite, am o corijenta, legea spune ca tre' sa fim trei profesori de matematica, sa fim macar doi". "Da' eu n-am predat niciodata în scoala nea' Vasile", "...nu conteaza, esti profesor universitar!", aiurea fusesem doar asistent! Era miscat rau directorul, de parca era el corijent. Ma uit în birou si vad un puradel la o masuta. "Cine-i stimabilul nea' Vasile?", "E baiatul lui ...", am înteles imediat al cui era, mai ales ca mi-a spus si numele. "Si ce i-ai dat?", "Teorema medianei", "Pai nu puteai sa-i dai o adunare, hai înmultire, ca pe-astea le mai stie.., ce naiba nea’ Vasile, îti complici viata singur! Stii ceva, hai, eu mi-am baut cafeaua, mi-am fumat tigara, de fapt am venit aici sa vad viitorul laborator de informatica, vreau sa mi-l arati, ca acusi începe scoala”, “Stam bine nea’ Dane, ca tatal unui elev e mare sef la Mitsubishi si l-a zugravit, mobilat si mi-a dat si 20 de calculatoare. Da’ cu flacaul ce facem?”, “Pai îl lasam aici sa scrie, daca-i destept vede biblioteca, lasa-i niste carti de geometrie la îndemâna si noi ne vedem de treaba”. Zis si facut: “Draga, trebuie sa lipsesc putin, a venit domnul director general (ma rog, eu eram numai cercetator principal) si trebuie sa plec, timp de O ORA nu te deranjeaza nimeni, ai înteles, da, cel putin O ORA!”.
Am iesit pe coridor unde am vazut trei dulapuri dupa chipul si asemanarea sefului lor: înalti, bruneti, solizi, cu mustata neagra si probabil cu carnet de sofer pentru toate categoriile, inclusive camioane. “Merge treaba directore?”, “N’aveti nicio grija stimate Domn, merge perfect, e un baiat exceptional, domnul inspector (tot eu eram ala) poate sa va spuna, va rog sa-i transmiteti Domnului M... ca totul merge cum era prevazut”.
Asta a fost doar o paranteza la educatie. Revenim curând la conspiratie si coalitie.
În seara de Ajun
Acum 3 ore
tanarul in chestiune o fi devenit vreun politician de vaza, a invatat de mic cum merge "cu politica"... cum i-am format, asa-i avem... :))
RăspundețiȘtergereIn liceul de la coada lupoaiecei (ulterior au mutat-o prin Pta Romana) pe vremea domnului Vasile S, bacul se dadea tot cam asa :) N-am ajuns foarte rau, zic io.
RăspundețiȘtergere...între timp lupoaica a ajuns la km 0, peste drum de biserica Sf. Gheorghe.
RăspundețiȘtergereBuna, vrei sa facem schimb de linkuri?
RăspundețiȘtergereDaca te intereseaza te rog sa-mi dai un mesaj pe adresa biancasebastiana@yahoo.com, la mine poti sa pui
titlu site: Viata e frumoasa!
link site: http://www.pinka.info/
Multumesc mult.
Bianca.
Pai se pare ca si acum se descopera elevi ai milionarilor de carton, asfaltangii, care au facut scoli fara sa fi dat pe acolo vreodata. Au luat diplomele. Probabil ca astora daca i-ati fi dat o inmultire, ramanea repetent
RăspundețiȘtergereNu fiti rai, ala facea doua scoli deodata! Si una in Germania!
RăspundețiȘtergereEu am avut un coleg in liceu, figura mare, acum e in Suedia. Un chiulangiu simpatic. Nu prost, doar puturos. Tac-su a platit doua table de clasa si 3 banci ca sa nu ramana corigent la chimie. In liceul meu nu existau asa specimene...sa ajunga la corigenta. Dupa "taxa" tatalui, Ivan (chiar asa il chema)si-a luat corigenta, dar conditia a fost sa-si ia si talpasita din liceu. Asa ca s-a transferat la unul mai slab dar mai ingaduitor, unde el devenise cel bun:)
L-am regretat, era tot ce nu indraznea nici unul din noi sa fie :))
@Cora
RăspundețiȘtergereNu cred ca politician. Aici exista niste obligatii si deci riscuri. Mai tre' sa iei cuvântul si daca n-ai "organul" vorbirii nu merge, mai iei o decizie si nu poti s-o faci oricum. Cred ca deocamdata flacaul sta prin cluburi pentru ca ta'su înca e mare, dupa care o sa intre în afaceri. Oricum judecata lui e pe termen foarte scurt, în primul rând sa cheltuiasca ce a câstigat parintele sau, cu sudoarea manivelei.
@Nume
RăspundețiȘtergereAvem "prieteni" comuni, bag sama. Mai era si un profesor de psihologie parca, simpatic si în plus director adjunct, foarte apropiat de elevi si mai ales de eleve, am uitat cum îl cheama. Când o eleva de la ILC a pocnit o profesoara în timpul orei si eu în prostia mea nu puteam pricepe, ei mi-au explicat: "Eleva nu poate fi pedepsita. Daca cineva misca în front se schimba toata cancelaria la o adica. Asa ca am preferat sa facem compromisul ca profesoara sa nu fie pedepsita". Astea sunt chestii pe care le-am trait, iar daca cineva spune ca as fi putut fi un erou (dizident, opozant etc.), îi spun ca n-am vocatie de martir, ca 99,99% din oameni.
@Nume
RăspundețiȘtergereNea' Vasile tot racit era mereu? Aia era de fapt o alergie din cauza unei giardii pe care o luase de la copii si de care nu mai putea scapa. Era un personaj pitoresc pe care l-am iubit, nu putea fi altfel decât sistemul, dar macar n-a facut rau (din câte stiu!).
@Catalin
RăspundețiȘtergereIar liceul a ramas tot acolo, în inima aristocratiei bucurestene, nu cred ca s-au schimbat obiceiurile.
@Bianca
RăspundețiȘtergereChiar ca viata e frumoasa!
@Costin
RăspundețiȘtergereDe acord, ce nu-mi place mie este când niste oameni (aici profesori), cu grijile si familiile si bolile lor, sunt acuzati pentru greselile sistemului.
Daca un asfaltangiu a renovat o scoala sau a reparat un macar un closet si fi'su a luat nota de trecere e totusi un câstig. Baiatu' va fi un mic om de afaceri, o sa fie îndestulat, dar nu va decide niciodata viitorul altora. Ca Patriciu, Voiculescu, Vântu etc.
@Sophie
RăspundețiȘtergereIar ai dreptate, când n-ai tu dreptate? Un chiulangiu simpatic si ciubucar marunt, care te face sa râzi si mai da si niste maruntis altora... Ce rau poate face asta? Poate în Japonia n-ar fi acceptat, nici în Germania pâna acum câtiva ani, acum nu mai sunt asa sigur. Orice si oricine are un pret.
Nu-mi amintesc niciun prof de psihologie, eu am avut o profa senzationala - tot S. o chema, dar nu era ruda cu directorul.
RăspundețiȘtergereDar dintre toti profii pe care i-am avut, cel mai pitoresc a fost Liviu P. de mate :) M-am bucurat tare mult cand l-am vazut la intalnirea de 10 ani (am fost in clasa de mate-fizica), desi era mai retras decat mi-l aminteam.
Cu Vasile S. n-am avut nicio treaba, l-am vazut de cateva ori in 4 ani.
M-a pocnit nostalgia in moalele capului :-/
@Nume
RăspundețiȘtergereCe povestesc eu se întâmpla prin anii '90, mai exact în mijlocul decadei. In 2000 eu am venit aici. Nu stiu cum stam pe scara timpului, adica eu stiu foarte bine cum satu eu...
Baiatul de psihologie era cam de vârsta mea (atunci, ehei!), în jur de 40, frumusel si becher care va sa zica.
"Nostalgia" nu trebuie sa doara, e o contradictie în termeni, sa zicem ca amintirile trebuie sa fie un stimulent, daca e sa vorbim o limba de lemn.
Dane, hai ca fu tare..Te trecu Vasile prin toate stadiile ..Mai era putin si ajungeai ministru.. :))
RăspundețiȘtergere@Virusverbalis
RăspundețiȘtergereIntotdeauna "fu tare", asta e o axioma, dar care Vasile? N-as refuza sa fiu ministru (al cui, by the way?, da' oricum nu conteaza!), dar nu-l cunosc, da-mi si tu un link acolo!
Am invatat acolo intre '93 si´97.
RăspundețiȘtergereCunosc si eu intamplari d-astea. Dar se impart in povesti frumoase si povesti urate. Aia din povestile urate ajung uneori europarlamentari la Bruxelles. Prosti, da' buni. :)
RăspundețiȘtergere@Nume
RăspundețiȘtergerePai fii atenta, ca eu eram "director general" pe vremea aia!! Si nu-l stii tu pe profesorul de psihologie? Frumos baiat repet, avea un profil de împarat roman, cu parul putin ondulat si usor carunt. Cabinetul lui era la intrare, in fata putin la dreapta, nu ca l-as fi frecventat!
@Virusverbalis
RăspundețiȘtergereCumva Vasile S.? Si tu erai atunci pe-acolo? Ce mica-i lumea! Poate te-am vazut da' ma lasa memoria!
Nu-l stiu pe proful de psiho, o fi predat la uman unde erau mai multe gagici. La mine la mate fizica am avut 3 ani (logica, psiho, filosofie) o profa. Am intrebat o prietena acum si nici ea nu-si aminteste niciun prof frumusel de 40 de ani :) Acum daca ma gandesc bine la ai mai tinerei (pe vremea aia 40 nu-mi parea tinerel, dar ma rog), era unul mic, slab, agitat, cu parul mai lung (dar parca nu carunt), mereu in costum... Preda ceva pe la clasele de uman, dar nu stiu ce.
RăspundețiȘtergereSi mai era unul de filosofie pitic (nanic).
Dar tu nu-ti amintesti de proful meu de mate, Liviu P? Ma intreb ce-o mai face, pe net vad ca inca mai scrie manuale. Sper ca-i merge bine.
@Nume
RăspundețiȘtergereHabar n-am, eu pe la Carag..., (na ca era sa ma dau de gol!!), mergeam doar în vizita de la institutul meu sa vad cum avansa laboratorul de informatica. Si ca sa ma mai vad cu nea' Vasile, care lucrase si el la institut, înainte de transcedentali. Te-am bagat în ceata total, nu-i asa? Asta înseamna '80.
Dan - organul vorbirii il au toti, de parca n-ar exista organe nefunctionale. :)))
RăspundețiȘtergereSa nu-mi spui ca toti politicienii romani sunt oratori incredibili. :)
@Dr. Stoica
RăspundețiȘtergereIn Lapusneanu parca era "prosti, da' multi!", da' nu-i corect politic.
@Cora
RăspundețiȘtergereEvident ca trebuie sa fie functional, (nu) stiu la ce te gândesti, e frumos?
@Tot Cora
RăspundețiȘtergereAm uitat, a fi orator incredibil nu este chiar o calitate. Inseamna abureala la greu. In campanie merge, dar pe urma când ai de dat oamenilor raspunsuri scurte si la obiect, nu prea...
Dan, daca te gandesti la ce ma gandesc eu... :))
RăspundețiȘtergereSerios acum, eu cred ca un politician tre' sa aiba "organul vorbirii" bine dezvoltat dar mai ales sa se coordoneze perfect cu neuronii, sa functioneze impreuna. Ca unii le au pe amandoua, dar desincronizate. Adica te uiti la ei si ai impresia ca ceva e stricat undeva... :) Cam ca Bush, asa...
Fara mare legatura cu subiectul, un europarlamentar roman spunea: "De când am intrat în politică, mi-am dat seama că totul e teleghidat". Tot el: "Este voinţa lui Dumnezeu ca eu să pasc acest popor". In ro nu prea e nevoie ca vreo functie a vreunui organ sa se coordoneze cu alta pentru a naste politicieni. De fapt functiile organelor pot sa si lipseasca uneori...
Parerea mea. :))
@Cora
RăspundețiȘtergere... sunt un magar, recunosc, sa ne fie rusine la amândoi!
Pentru politicieni, organul vorbirii se pare ca e mai important ca altele. Valabil peste tot. Adica sa-i pui o întrebare, sa vorbesaca mult si de fapt sa nu raspunda la nimic. “Campeon” aici a fost, este si va fi vesnic Iliescu. Unii se supara pe mine. Eu cred ca sunt voit desincronizate, pentru ca altfel ar fi obligati sa raspunda si sa actioneze exact la obiect.
Iar euro...ala de care zici tu îl stie toata lumea. N-are decât sa pasca ce si unde vrea el. Politicienii si afaceristii au totusi un organ foarte functional, pentru ca f... poporul si pe fata si pe dos. Era sa scriu “acest popor”, dar e universal valabil. Da-mi un exemplu de politician din zilele noastre cu organe functionale, sincronizate si coordonate cu neuronii.
nu pot, dar pot sa-ti dau exemple de afaceristi care nu f... pe nimeni. Nu neparat in ro, doar sper ca exista si acolo. Dar asta e cu totul alta discutie. :)
RăspundețiȘtergere@Virusverbalis
RăspundețiȘtergereBata-te sa te bata! A fost ziua mea în care ma prind greu. M-ai derutat cu stadiile! Adica functii, am înteles acuma. Nu, ministru nu m-a facut, nu m-a facut nimeni niciodata, am ramas cu regretul asta!
@Cora
RăspundețiȘtergereSunt unii, chiar foarte marcanti.