A propos de educatie

Se pare ca educatia este si ea cu doua viteze. Am auzit ca 30% din studentii din ”marile scoli” sunt copii de profesori, de milionari si de politicieni. N-am nimic contra educatiei ”elitelor”, Japonia face de câteva zeci de ani treaba asta, cu ce rezultate se vede, problema este ca nu întotdeauna copiii profesorilor, oamenilor de afaceri si politicienilor sunt elite. Si nici nu devin, unii ajung chiar clienti în ”cabinete si clinici private de mare lux …”, cum spuneam data trecuta.

Altfel cum se face educatia ? Superficial, dupa principiul sanatos care spune ca ”nu este nevoie de multi oameni destepti, prostii pot fi mai usor manipulati”.

Exista un adevarat cult pentru medie. Dar nu pentru medie mare la sfârsitul unui an scolar (nu stiu ce era rau în asta când am facut eu scoala, învatam de ne sareau capacele), ci pentru ”moyenne”, sa ai ”macar” media ca sa poti trece mai departe. Si nici macar media pe fiecare materie, ci media generala, ceea ce înseamna ca poti avea media de 2 sau 3 la matematica (notele fiind pâna la 20), dar daca ai 18 la alt obiect ”te-ai scos”, ai mult visatul 10, moaiena, sfânta mediocritate !

Lucrurile se complica pentru ca mai sunt si coeficientii care pondereaza mediile calculate la unele obiecte, ceea ce-i baga în cap amicului nostru care va fi mâine ”în capu’ trebii” cum spunea Sorescu ideea fixa ca o limba e mai putin importanta ca alta si ca toate sunt mai putin importante decât filozofia sau matematica sa zicem (n-am nimic nici cu unii nici cu altii, dimpotriva). Asa am ajuns eu sa fiu consultat nu doar ca sa le spun unor colegi cum se spune ”salutari” în engleza ci chiar daca ”supprimer” se scrie cu unul sau doi p pe limba lor. Si asta nu e totul : rusinoasa repetentie se numeste ”dublare” si este o ocazie rara pentru elev de a aprofunda anumite lucruri, exact cum ne bateam noi joc la vremea noastra. Si nici asta nu e totul : baremurile pentru diferite tipuri de mentiuni sunt ridicole : 12 – 14 înseamna ”destul de bine”, 14 – 16 ”bine” samd. Si mentiunea ramâne înscrisa în patalama si pe urma în CV si te urmareste ”fericit” toata cariera. Deci cu un amarât de 6 (la noi) se spune ca ai pornit bine în viata. M-am mirat foarte tare când Andreea a luat 19 la bac la Germana iar profesoara ei era în extaz pentru ca era primul 19 pe care-l luase un elev la bac în toata cariera ei de profesoara. Si avea vreo 50 de ani. Nu o laud pe Andreea, de fapt este limba pe care o vorbeste cel mai prost si ne-a scos destui peri albi când vroia sa fie si ea cu turma (între timp i-a trecut), dar cultul mediocritatii are efecte catastrofale si se întoarce împotriva lor dupa doar câtiva ani, adica dupa ce-si gasesc de lucru si se confrunta cu incompetenta altora. Si despre asta o sa mai vina vorba.

Rezolvam ceva daca încercam sa gasim un vinovat ? Sistemul (este cel mai usor de înjurat, auzi, un sistem !!), lipsa de bani (este unul din ”bugetarii” devoratori de bani), profesorii (cea de bio…, are si ea rolul ei în sanatatea scolii !), familia (care familie ?). Vina cea mai mica o au copiii / elevii / studentii, ei sunt produsul si mai apoi victimele educatiei. Unii dintre ei, victime fiind fara sa-si dea seama, devin mai târziu calaii ei.

PS1 Bataile administrate de elevi profesorilor si uneori (rar dar din ce în ce mai des) crimele care se întâmpla în scoli nu sunt treaba noastra. Ca n-o fi a familiei ! Sper totusi sa fie a cuiva, cândva...
PS2 Textul a fost scris mai demult. Referirea la Japonia nu este malitioasa si ramâne valabila. Mai ales acum.